Le jeu ne vaut pas la chandelle.
Notre voisin est imbécile.
S'éteint la soeur Emmanuelle.
Le Pape abhorre le concile.
Notre voisin est imbécile.
Le maire plume des sarcelles.
Le Pape abhorre le concile.
La cloche a la messe m'appelle.
Le maire plume des sarcelles.
Les dissidents vont en exil.
La cloche a la messe m'appelle..
Mon âme n'este jamais tranquille.
Les dissident vont en exil.
Le monde est vide de modèles.
Mon âme n'est jamais tranquille.
Le jeu ne vaut pas la chandelle !
joi, 15 octombrie 2009
miercuri, 14 octombrie 2009
Le jeu ne vaut pas la chandelle.
Notre voisin est imbecile.
S'eteint la soeur Emmanuelle.
Le Pape abhorre le concile.
Notre voisin est imbecile
Le maire plume des sarcelles.
Le Pape abhorre le concile.
La cloche a la messe m'appelle.
Le maire plume des sarcelles.
les dissidents vonmt en exil.
La cloche a la messe m'appelle.
Mon âme n'est jamais tranquille.
Les dissidents vont en exil.
Le monde est vide de modeles.
Mon âme n'est jamais tranquille.
Le jeu ne vaut pas la chandelle !
Notre voisin est imbecile.
S'eteint la soeur Emmanuelle.
Le Pape abhorre le concile.
Notre voisin est imbecile
Le maire plume des sarcelles.
Le Pape abhorre le concile.
La cloche a la messe m'appelle.
Le maire plume des sarcelles.
les dissidents vonmt en exil.
La cloche a la messe m'appelle.
Mon âme n'est jamais tranquille.
Les dissidents vont en exil.
Le monde est vide de modeles.
Mon âme n'est jamais tranquille.
Le jeu ne vaut pas la chandelle !
luni, 13 iulie 2009
Pantum la patru mâini, de Catherine Robert şi Alfred Robert
Îmi amintesc destul de bine
Ce tandră ştii să-mbrăţişezi
Când stai întinsă lângă mine
Emoţia să mi-o testezi.
Ce tandru ştii să-mbrăţişezi.
Cu totu-n voia-ţi m-am lăsat
Emoţia să mi-o testezi.
M-ai decodat cu-adevărat.
Cu totu-n voia-ţi m-am lăsat
Să te cunosc cât nu e poate.
M-ai decodat cu-adevărat,
Admiră-mi armele predate.
Să te cunosc cât nu se poate
În linişte te-am ascultat.
Admiră-mi armele predate
Şi tot ce-a fost de captivat.
În linişte te-am ascultat,
Total îndrăgostit de tine
Şi tot ce-a fost de captivat
Îmi amintesc destul de bine.
Traducere de Ion Roşioru
Ce tandră ştii să-mbrăţişezi
Când stai întinsă lângă mine
Emoţia să mi-o testezi.
Ce tandru ştii să-mbrăţişezi.
Cu totu-n voia-ţi m-am lăsat
Emoţia să mi-o testezi.
M-ai decodat cu-adevărat.
Cu totu-n voia-ţi m-am lăsat
Să te cunosc cât nu e poate.
M-ai decodat cu-adevărat,
Admiră-mi armele predate.
Să te cunosc cât nu se poate
În linişte te-am ascultat.
Admiră-mi armele predate
Şi tot ce-a fost de captivat.
În linişte te-am ascultat,
Total îndrăgostit de tine
Şi tot ce-a fost de captivat
Îmi amintesc destul de bine.
Traducere de Ion Roşioru
miercuri, 17 iunie 2009
Pantoum
Lumina unghiilor mele s-a stins în sângele de lup.
Întâiul ăplâns iniţiatic s-a mistuit între izvoare.
Există amintiri de care nu reuşesc să mă mai rup.
O stea s-a clătinat la prima şi cea din urmă vânătoare.
Întâiul plâns iniţiatic s-a mistuit între izvoare.
Glonţul pornit atunci din armă se-ntoarce-n propriul meu trup.
O stea s-a clătinat la prima şi cea din urmă vânătoare.
Mormântul fiarei prăbuşite încerc zadarnic să-l astup.
Glonţul pornit atunci din armă se-ntoarce-n propriul meu trup.
Blestemul karmic mă condamnă la insomnii ispăşitoare.
Mormântul fiarei prăbuşite încerc zadarnic să-l astup.
Din moarte urletul totemic se iscă-n mine şi mă doare.
Blestemul karmic mă condamnă la insomnii ispăşitoare.
Frustrări din ochii mântuirii ce mă refuză-n veci erup.
Din moarte urlteul totemic se iscă-n mine şi mă doare.
Lumina unghiilor mele s-a stins în sângele de lup !
Întâiul ăplâns iniţiatic s-a mistuit între izvoare.
Există amintiri de care nu reuşesc să mă mai rup.
O stea s-a clătinat la prima şi cea din urmă vânătoare.
Întâiul plâns iniţiatic s-a mistuit între izvoare.
Glonţul pornit atunci din armă se-ntoarce-n propriul meu trup.
O stea s-a clătinat la prima şi cea din urmă vânătoare.
Mormântul fiarei prăbuşite încerc zadarnic să-l astup.
Glonţul pornit atunci din armă se-ntoarce-n propriul meu trup.
Blestemul karmic mă condamnă la insomnii ispăşitoare.
Mormântul fiarei prăbuşite încerc zadarnic să-l astup.
Din moarte urletul totemic se iscă-n mine şi mă doare.
Blestemul karmic mă condamnă la insomnii ispăşitoare.
Frustrări din ochii mântuirii ce mă refuză-n veci erup.
Din moarte urlteul totemic se iscă-n mine şi mă doare.
Lumina unghiilor mele s-a stins în sângele de lup !
miercuri, 22 aprilie 2009
Pantumul mortului sărac
Popa l-a plimbat pe mort prin ploaie.
S-a gândit că plâns va fi aşa
Cel găsit în singura-i odaie,
Nimeni transformat în cineva.
S-a gândit că plâns va fi aşa
Bietul om ce n-a avut leţcaie,
Nimeni transormat în cineva
Doar când firul vieţii i se taie.
Bietul om ce n-a avut leţcaie
Se preumblă-n toată voia sa
Doar când firul vieţii i se taie
Subţiat de cât îl tot mima.
Se preumblă-n toată voia sa.
Trupu-i uită să se mai îndoaie,
Subţiat de cât îl tot mima
Pe cărări croite prin noroaie.
Trupu-i uită să se mai îndoaie
În coşciugul lui de mucava,
Pe cărări croite prin noroaie,
Fără să ajungă undeva.
În coşciugul lui de mucava,
Ocolind turbatele puhoaie,
Fără să ajungă undeva,
Popa l-a purtat pe mort prin ploaie !
S-a gândit că plâns va fi aşa
Cel găsit în singura-i odaie,
Nimeni transformat în cineva.
S-a gândit că plâns va fi aşa
Bietul om ce n-a avut leţcaie,
Nimeni transormat în cineva
Doar când firul vieţii i se taie.
Bietul om ce n-a avut leţcaie
Se preumblă-n toată voia sa
Doar când firul vieţii i se taie
Subţiat de cât îl tot mima.
Se preumblă-n toată voia sa.
Trupu-i uită să se mai îndoaie,
Subţiat de cât îl tot mima
Pe cărări croite prin noroaie.
Trupu-i uită să se mai îndoaie
În coşciugul lui de mucava,
Pe cărări croite prin noroaie,
Fără să ajungă undeva.
În coşciugul lui de mucava,
Ocolind turbatele puhoaie,
Fără să ajungă undeva,
Popa l-a purtat pe mort prin ploaie !
Pantum pascal
Pantum pascal
Cocoşii cântă-a sărbătoare.
Iisus Cristos a înviat.
Pomii livezii sunt în floare.
Izvorul murmură curat.
Iisus Cristos a înviat.
Ne adunăm la masa mare.
Izvorul murmură curat.
Iertarea-n suflete răsare.
Ne adunăm la masa mare.
Văzduhul s-a înmiresmat.
Iertarea-n suflete răsare.
Lumina-i gând înaripat.
Văzduhul s-a înmiresmat.
Ne-nvăluie divina boare.
Lumina-i gând înaripat
Cocoşii cântă-a sărbătoare !
Cocoşii cântă-a sărbătoare.
Iisus Cristos a înviat.
Pomii livezii sunt în floare.
Izvorul murmură curat.
Iisus Cristos a înviat.
Ne adunăm la masa mare.
Izvorul murmură curat.
Iertarea-n suflete răsare.
Ne adunăm la masa mare.
Văzduhul s-a înmiresmat.
Iertarea-n suflete răsare.
Lumina-i gând înaripat.
Văzduhul s-a înmiresmat.
Ne-nvăluie divina boare.
Lumina-i gând înaripat
Cocoşii cântă-a sărbătoare !
Pantumul ploii
A-nceput să plouă.S-a oprit.
Tremură albina într-o floare.
Cred că amândouă s-au grăbit.
Doamne,cât de repede se moare !
Tremură albina într-o floare.
Floarea are chipul ofilit.
Doamne,cât de repede se moare.
Viaţa-i doar prilejul de murit.
Floarea are chipul ofilit.
Stinsă-i cea dintâi exploratoare.
Viaţa-i doar prilejul de murit.
Moartea-i pe deplin biruitoare.
Stinsă-i cea dintâi exploratoare.
Floarea-i e linţoliul dorit.
Moartea-i pe deplin biruitoare..
A-nceput să plouă. S-a oprit.
A-nceput să plouă.S-a oprit.
Tremură albina într-o floare.
Cred că amândouă s-au grăbit.
Doamne,cât de repede se moare !
Tremură albina într-o floare.
Floarea are chipul ofilit.
Doamne,cât de repede se moare.
Viaţa-i doar prilejul de murit.
Floarea are chipul ofilit.
Stinsă-i cea dintâi exploratoare.
Viaţa-i doar prilejul de murit.
Moartea-i pe deplin biruitoare.
Stinsă-i cea dintâi exploratoare.
Floarea-i e linţoliul dorit.
Moartea-i pe deplin biruitoare..
A-nceput să plouă. S-a oprit.
sâmbătă, 4 aprilie 2009
Pantum
Norocul vine şi se duce.
Cireşii nu mai înflores.
Iisus coboară de pe cruce.
Absurdu-a devenit firesc !
Cireşii nu mai înloresc.
Eternităţile-s caduce.
Absurdu-a devenit firesc.
Apocalipsa mă seduce !
Eternităţile-s caduce.
Secundele se-nveşnicesc.
Apocalipsa mă seduce.
Pe Dumnezeu îl plictisesc !
Secundele se-nveşnicesc.
În viaţă moartea mă aduce.
Pe Dumnezeu îl plictisesc.
Norocul vine şi se duce !
Norocul vine şi se duce.
Cireşii nu mai înflores.
Iisus coboară de pe cruce.
Absurdu-a devenit firesc !
Cireşii nu mai înloresc.
Eternităţile-s caduce.
Absurdu-a devenit firesc.
Apocalipsa mă seduce !
Eternităţile-s caduce.
Secundele se-nveşnicesc.
Apocalipsa mă seduce.
Pe Dumnezeu îl plictisesc !
Secundele se-nveşnicesc.
În viaţă moartea mă aduce.
Pe Dumnezeu îl plictisesc.
Norocul vine şi se duce !
miercuri, 11 februarie 2009
Pantoum
În jurul sufletului meu
S-a-ncolăcit un ţipăt mut.
Trăiesc blestemul unui zeu,
Regret enorm că m-am născut.
S-a-ncolăcit un ţipăt mut
Pe stâlpul spaimei dinspre moarte.
Regret enorm că m-am născut.
De tine-o nuntă mă desparte.
Pe stâlpul spaimei dinspre moarte
Atârnă funia de in.
De tine-o nuntă mă desparte
De mine lipsa de destin.
Atârnă funia de in
În vântul refuzând să bată.
De mine lipsa de destin
Se-agaţă zilnic disperată.
În vântul refuzând să bată
A-ncremenit icoana mea
Se-agaţă zilnic disperată
Nădejdea putredă de ea.
A-ncremenit icoana mea
Şi se apropie mereu
Nădejdea putredă de ea
În jurul sufletului meu .
S-a-ncolăcit un ţipăt mut.
Trăiesc blestemul unui zeu,
Regret enorm că m-am născut.
S-a-ncolăcit un ţipăt mut
Pe stâlpul spaimei dinspre moarte.
Regret enorm că m-am născut.
De tine-o nuntă mă desparte.
Pe stâlpul spaimei dinspre moarte
Atârnă funia de in.
De tine-o nuntă mă desparte
De mine lipsa de destin.
Atârnă funia de in
În vântul refuzând să bată.
De mine lipsa de destin
Se-agaţă zilnic disperată.
În vântul refuzând să bată
A-ncremenit icoana mea
Se-agaţă zilnic disperată
Nădejdea putredă de ea.
A-ncremenit icoana mea
Şi se apropie mereu
Nădejdea putredă de ea
În jurul sufletului meu .
Abonați-vă la:
Postări (Atom)