Calul tău ţintat călcase într-o urmă blestemată.
Se-nvârtea deasupra noastră luna nesfârşitei puste.
Tu acolo te născuseşi ,eu veneam întâia dată.
Soarta ne frusta temeinic de găsirea căii juste.
Se-nvârtea deasupra noastră luna nesfârşitei puste.
Ca legaţi la ochi de Iele casei îi dădusem roată.
Soarta ne frusta temeinic de găsirea căii juste.
Într-o cută-a nopţii oarbe sta troiţa tupilată.
Ca legaţi la ochi de iele casei îi dădeam târcoale.
Din copitele febrile săreau greieri şi lăcuste.
Într-o cută-a nopţii oarbe sta troiţa tupilată.
La fântâna părăsită se frângeau cărări înguste.
Din copitele febrile săreau greieri şi lăcuste.
Mirosea a vie coaptă şi a flintă descărcată.
La fântâna părăsită se frângeau cărări înguste.
Calul tău ţintat călcase într-o urmă blestemată !
vineri, 4 iulie 2008
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu