Pantum

Toţi morţii lumii,Doamne,se cuibăresc în mine.
În orice clipă-s suma a mii de insomnii.
Se-abat asupră-mi şoimii neliniştii străine.
Sub paşii sorţii mele s-aştern cărări pustii.

În orice clipă-s suma a mii de insomnii.
De Sânziene,tainic,ard flăcări pe coline.
Sub paşii sorţii mele s-aştern cărări pustii.
Fântânile amiezii refuză să m-aline.

De Sânziene,tainic, ard macii pe coline.
Teii-mi sădesc în suflet adânci melancolii.
Fântânile amiezii refuză să m-aline.
Se stinge amăgirea c-ai mai putea să vii.

Teii-mi sădesc în suflet adânci melancolii.
Surâde palid pâlcul de maci printre ruine.
Se stinge amăgirea c-ai mai putea să vii.
Toţi morţii lumii,Doamne,se cuibăresc în mine !